Preeclampsia – Simptome, Diagnostic si Tratament

Preeclampsia este o conditie medicala care apare in timpul sarcinii, de regula dupa a 20-a saptamana de sarcina.

Desi cauzele acestei conditii nu sunt pe deplin intelese, ea este asociata de fiecare data cu hipertensiune arteriala (o valoare a tensiunii arteriale mai mare de 140/90 mm Hg) si de proteinurie (adica prezenta unor cantitati de aminoacizi/proteine in sange, lucru care nu ar trebui sa se intample), o conditie medicala care poate fi indicatorul unor probleme renale, acumularii de fluid in plamani.

Cea mai mare complicatie a preeclampsiei este eclampsia, o complicatie a sarcinii, care poate pune in pericol atat viata mamei, cat sip e cea a fatului.

Cateva posibile ipoteze cauzatoare ale acestei probleme include o formare anormala a placentei, o serie de factori imunologici, deficienta de calciu si chiar poluarea aerului. De asemenea, un risc crescut de preeclampsie il au femeile care au deja hipertensiune arteriala si care sunt obeze, precum si cele care au mai avut aceasta problema la sarcinile anterioare. Estimarile oficiale arata ca riscul de dezvoltare a preeclampsiei este de pana la 700-800% mai mare in cazul femeilor obeze, care au hipertensiune.

Pe lista principalilor factori de risc pentru dezvoltarea acestei conditii medicale se afla persoanele care sufera de diabet zaharat de tip 2, persoanele cu probleme renale sau cu hipertensiune cronica, persoanele obeze, femeile insarcinate cu varsta de peste 35 de ani, precum si cele care au mai avut in trecut preeclampsie sau care au istoric pozitiv in familie. Aceste persoane sunt predispuse pentru a dezvolta aceasta problema, insa asta nu inseamna neaparat ca o vor si dezvolta.

Semne si simptome

Sus

Aparitia edemelor si retentia de apa in zona fetelor si a mainii este un puternic indicator al preeclampsiei, dar numai corelata cu porteinurie si hipertensiune arteriala. Retentia de apa este obisnuita in sarcina si poate aparea pe fondul unor factori multipli, motiv pentru care simpla retentie de apa nu este un factor primar in procesul de diagnostic.

Totusi, aparitia edemului cutanat (in care membrele sunt umflate astfel incat, la palpare, pe membrul palpat ramane urma degetelor) este un factor specific. De asemenea, pot aparea dureri in zona cosului pieptului, care deseori pot fi diagnosticate gresit ca fiind o angina pectorala. Tocmai de aceea, inainte de a se stabili diagnosticul, medicii vor verifica si tabloul sanguin.

Diagnosticarea preemclampsiei

Sus

Diagnosticul aceste conditii se face atunci cand gravidele trecute de saptamana 20 au cel putin unul dintre urmatoarele simptome:

• Cand examenul de proteinurie arata mai mult de 300 de mg de aminoacizi in urina finala;

• Cand tensiunea arteriala este mai mare de 14/9 mm Hg;

Proteinuria nu este prezenta in toate cazurile, ba chiar mai mult, in 20% dintre cazuri lipseste cu desavarsire. In situatia in care pacientei ii creste hipertensiunea arteriala dar nu prezinta proteine in urina finala, se vor urmari semne de tulburari ale functiilor renale, tulburari precum oliguria (adica scaderea frecventei si a cantitatii de urina eliminate) sau cresterea creatininei, cresterea transaminazelor, scaderea trombocitelor sub nivelul de 100,000 per ml, aparitia edemului pulmonar/respirator, aparitia edemului cutanat (cel mai bun loc pentru verificarea acestei conditii sunt gleznele) sau chiar si orice alterari ale functiilor vizuale. De asemenea, pacientele vor fi cantarite (caci o crestere nejustificata de apa poate insemna dezvoltarea unei retentie de apa) si se va urmari daca li s-au modificat reflexele principale;

Diagnostic diferential

Datorita simptomatologie nespecifice, preeclampsia este destul de greu de diagnosticat, mai ales la pacientele cu hipertensiune cronica si cu probleme renale cronice. In diagnosticul diferential trebuie luate in considerare si urmatoarele boli: purpura trombocitopenica, sindromul hemolitic-uremic, tulburari ale vezicii biliare si ale pancreasului.

Tratamentul preeclampsiei

Sus

Din cauza faptului ca aceasta problema nu este pe deplin inteleasa, singura metoda de tratament este nasterea copilului. In functie de severitatea simptomelor dar si de perioada de gestatie, medicii pot decine fie tratarea simptomelor, fie declansarea nasterii, care poate avea loc natural sau prin operatie de cezariana.

In principiu, cand sarcina este aproape de termen, se alege nasterea copilului, pentru ca nu cumva preeclampsia sa se transforme intr-o eclampsie, care este mult mai periculoasa atat pentru mama, cat si pentru copil. De regula, se poate injecta intravenos magneziu pentru a preveni eclampsia.

Unii medici considera anticonvulsivele drept o alegere mai buna, insa magneziul sulfat s-a dovedit o alegere mai buna, neavand efecte secundare. Administrarea acestei substante se poate face atat inainte de nastere, cat si dupa, mai ales ca eclampsia poate aparea si dupa nastere.

In ceea ce priveste tratamentul hipertensiunii, se va evita pe cat posibil folosirea diureticelor. Substance la Labetolol, hidralazina si nidefipina sunt deseori folosite intravenos, intrucat nu fac rau fatului, spre deosebire de inhibitorii de angiotensina, care pot face rau fatului. In esenta, scopul medicamentatiei este acela de a preveni dezvoltarea complicatiilor aparute pe fondul hipertensiunii.

Preventie

Sus

Cum se previne preeclampsia? In principiu, nu exista o cale protocolara de preventie si, cel putin pana cand nu se va intelege 100% aceasta conditie, medicii nu vor putea decat sa dea recomandari:

• Se recomanda ca, in masura in care medicii nu au dispus repausul la pat, sa se efectueze exercitii usoare, cu scopul de a relaxa sistemul circulator;

• Se va renunta la consumul de alcool, de substante psihotrope si, in cazul hipertensiunii cronice, la consumul de bauturi cafeinizate, dar si la consumul de tutun;

• Aspirina poate reduce riscul de preeclampsie cu pana la 5% si, totodata, poate preveni anumite complicatii cardiace;