Cancer de col uterin – Generalitati si simptome
Stiati ca numarul de cazuri depistate de cancer de col uterin creste in fiecare an cu mai bine de 3500 de cazuri si ca numarul total de cazuri diagnosticate la nivelul continentului european depaseste 60,000?
Din pacate, rata de mortalitate in cazul acestei boli este destul de mare, cu peste 30,000 de decese anuale numai in Europa, dintre care 2000 numai in Romania. Un studio efectuat de catre Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei pe un esantion de 214000 de femei a relevat in 2008 ca sunt unele judete in care riscul de a dezvolta aceasta boala este semnificativ mai mare, acestea fiind Ilfov (impreuna cu Bucurestiul), Prahova, Harghita, Tulcea si Caras Severin.
Cuprins articol
Inainte de a continua acest articol, trebuie precizat ca aceasta forma de cancer nu este similara cu cancerul de corp uterin, intrucat cea de-a doua se mai numeste si cancer endometrial si se desfasoara la nivelul endometrului (mucoasa uterului), pe cand cel de col uterin, supranumit si cancer cervical, are loc in partea inferioara a uterului. Colul uterin are o inaltime de 25 de milimetri si este strabatut de un canal numit endocervical, acesta deservind scurgerii sangelui in cazul sangerarilor menstruale, precum si in tranzitia spermiilor spre uter.
In structura colului se gasesc doua tipuri de straturi epiteliale, din care unul scuamos si unul glandular, capabil sa secrete mucus. Colul in sine are o structura musculoasa, insa este acoperit de cele doua straturi, atat la exocol (adica portiunea colului care poate fi palpata prin vagin), cat si la endocol (portiunea interna si canalul intern). Cele doua straturi epiteliale se continua unul pe altul si se intalnesc intr-o zona numita jonctiunea scuamo-cilindrica care, veti vedea in randurile urmatoare, este locul prin care virusul HPV patrunde adanc in cervix.
Cauzele cancerului cervical/de col uterin
Principala cauza a acestei boli, prezenta in peste 90% dintre cazuri, este infectia cu virusul uman Papilloma, in special tipurile 16, 18, 31 si 45. Se estimeaza ca tipurile 16 si 18 sunt responsabile pentru aparitia 99,7% dintre cazurile de cancer cervical. Virusul HPV are ADN propriu si se multiplica folosind o polimeraza ADN-dependenta. Se estimeaza ca pana la 85% dintre femeile active sexual au avut cel putin o data pe parcursul vietii o infectie cu acest virus, chiar daca nu au prezentat vreun fel de simptome.
O alta cauza posibila pentru aparitia cancerului de cervix este fumatul. De exemplu, o femeie fumatoare are sanse mai mari de a dezvolta o neoplazie cervicala intraepiteliala, formatiune premaligna care se poate transforma foarte usor intr-o tumora maligna, dar care in acelasi timp poate fi vindecata. Pe de alta parte, aceasta conditie, in cazul in care nu este tratata, se poate transforma in cancer cervical scuamos.
Cauzele de aparitie ale acestei boli nu sunt pe deplin intelese, insa se banuieste ca un alt factor care poate duce la apritia bolii este sindromul imuno-deficitar la pacientele care au fost expuse o data la virusul HPV.
Cum actioneaza virusul uman Papilloma?
Mai intai, trebuie inteles ca sunt mai multe tipuri de HPV. Virusul actioneaza cu predilectie asupra keratocitelor si asupra membranelor mucoase, prin care poate patrunde mai usor in organism. Desi exista 30-40 de tipuri de virus care pot fi transmise pe cale sexuala (de aceea, pacientele cu parteneri sexuali multipli au sanse mai mari de a dezvolta boala), virusul mai poate fi transmis si de la mama la fat in timpul nasterii (nu si in timpul sarcinei, caci virusul nu poate penetra placenta), prin contactul cu sangele persoanelor infectate, ba chiar si prin simplul contact (de natura intima, fara ca asta sa implice neaparat relatii sexuale).
Se cunosc peste 120 de tipuri ale acestui virus, insa doar 15 prezinta risc marit. De fapt, majoritatea infectiilor cu HPV nu vor duce la probleme clinice si nici la cancer de col uterin, ci cel mult la excrescente in regiunea pubiana/anala sau chiar orala, in functie de locul prin care s-a dobandit infectia.
Semne si simptome
In prima faza, este posibil ca femeile sa nu observe nimic ciudat. Pe masura ce boala progreseaza, este posibila aparitia urmatoarelor simptome:
- Sangerari vaginale in afara menstruatiilor;
- Sangerari vaginale la contactul sexual;
- Aparitia unei mase ce poate fi palpate;
- Dureri in timpul actului sexual;
In faza avansata, pacientele pot prezenta urmatoarele simptome:
- Lipsa apetitului;
- Pierdere in greutate;
- Oboseala nejustificata;
- Dureri in zona pelvisului;
- Dureri de spate si in zona superioara a membrelor inferioare;
- Membre inferioare umflate;
- Fracture osoase;
- Pierderea controlului asupra sistemului excretor;
