Dermatita seboreica

Dermatita seboreica poate deveni o problema jenanta daca nu este tinuta sub control, cu atat mai mult cu cat boala nu se manifesta doar la nivelul scalpului, cat si in zona sprancenelor, a fetei, a orificiilor nazale, dar si in zona trunchiului (mai rar).

Boala survine in urma unui proces inflamatoriu (de unde si numele de dermatita) cauzat de diversi agenti patogeni, cel mai adesea de anumiti fungi.

In functie de sursele de informare, dar si de educatia medicilor dermatologi curanti, boala mai poate purta denumirea de sebopsoriazis, eczema seboreica, seboree etc. In principiu, simptomele sunt aceleasi la toata lumea, anume aparitia unor scuame/cruste albe (dar care pot fi si gri sau chiar galbene) si inrosirea pielii scalpului si a tuturor zonelor afectate.

Ce trebuie inteles e faptul ca desi simptomele sunt aceleasi, ele nu se manifesta cu acelasi grad de severitate in cazul tuturor persoanelor afectate.

De exemplu, la unele persoane, procesul inflamatoriu debuteaza si actioneaza doar in zona scalpului provocand senzatii de mancarime, roseata pielii si aparitia unor scame, pe cand la altii simptomele pot fi insotite si de o cadere a parului facial sau al scalpului.

Sus

Modul de actiune si simptomele bolii

Leziunile provocate de catre dermatita seboreica nu sunt dureroase decat in cazul in care sunt asociate cu o alta infectie. Simptomele, dupa cum se poate vedea mai sus, includ:

• Aparitia unor scuame la nivel scalpular, care cad si care se fixeaza pe firele de par, lasand in urma-le o piele inrosita;
• Sensibilitate crescuta in zona afectata;
• Mancarimi;
• Cadere a parului. In acest caz, nu trebuie recurs la tratamente de stimulare a cresterii parului inainte de a gasi o modalitate de a tine sub control evolutia bolii.

Sus

Cauze

De regula, numele de seboree defineste o stare patologica in care productia de sebum creste in mod anormal. Dermatita seboreica nu este provocata de catre seboree, de unde si multiplele denumiri sub care aceasta boala este gasita in diferite compendii si manuale de medicina dermatologica. Totusi, dezvoltarea bolii poate fi favorizata de productia/supraproductia de sebum.

Cauzele sunt de multe ori fungice (cu reprezentant principal ciuperca Malasezia), dar boala poate aparea si pe fondul unei administrari excesive a vitaminei A, a lipsei de biotina si de vitamine din gama B, precum si pe fondul stresului emotional provocat de schimbarile bruste de vreme, evenimente din viata personala, etc.

Ciuperca Malassezia se gaseste in 3 forme: globosa, furfur (in atlasele de microbiologie, forma furfur a ciupercii era cunoscuta pana de curand drept Pityrosporum ovale) si restricta. Toate cele 3 tipuri produc reziduuri care irita toate cele 3 straturi principale ale pielii, ducand la aparitia dermatitei. Pielea umana nu se irita intotdeauna la contactul direct cu aceasta ciuperca, ci numai atunci cand raspunsul imun este deficitar, ca urmare a supresarii anticorpilor specifici, a celulelor T-helper si a altor aglutinine.

Ciuperca hidrolizeaza sebumul uman si il transforma intr-o mixtura de acizi grasi care patrund in straum corneum din epiderma. Corpul detecteaza astfel prezenta unor corpi straini in interiorul organismul si incearca sa-i inlature prin mecanismele de aparare specifice. De aici apar toate acele efecte ale dermatitei asupra corpului, care in majoritatea lor, sunt rezultatul functiei de aparare, dar si a hidrolizei sebumului.

Alte cauze care pot duce la aparitia dermatitei seboreice sunt stresul indelungat, schimbarile de temperatura si de climat, obezitatea, igiena deficitara, mai ales in zona scalpulara, precum si existenta in prealabil a unor boli dermatologice precum tinea capitis, psoriazis, dermatita atopica sau de contact. De asemenea, aceasta problema medicala apare frecvent la bolnavii de sindrom imuno-dificitar (SIDA), precum si la cei care sufera de boala Parkinson, deci se poate concluziona ca si aceste 2 boli pot duce la aparitia dermatitei seboreice.

Sus

Diagnosticul diferential

Diagnosticul diferential se face pe baza simptomelor clinice si include boli precum psoriazisul, candidoza cutanata, dermatita atopica, boala lui Paget, fotosenzitivitate cauzata de consumul de droguri, dermatita de contact de natura iritanta, dar si de natura alergica, tinea capitis, rozaceea si o multime de alte boli dermatologice.

Diagnostic

Diagnosticarea se face pe baza simptomelor clinice. In cazul copiilor, responsabilitatea observarii simptomelor cade pe seama parintilor, care trebuie mai apoi sa se prezinte impreuna cu cei mici la medicul pediatru, la medicul de familie sau la un medic dermatolog. Atunci cand pacientii prezinta eritroderma exfoliativa, se poate face o biopsie a pielii, dar numai pentru a exclude anumite boli precum tinea capitis, care e oricum destul de rara la adulti.

Sus

Tratamentul si management-ul dermatitei seboreice

Nu exista un plan de medicamentatie care sa inlature dermatita seboreica definitiv, astfel ca cei care sufera de aceasta conditie nu au alta solutie decat sa o tina sub control cu ajutorul medicamentelor antifungice, cu corticosteroizii topicali si eu antihistaminice.
Tratamentul medicamentor se bazeaza majoritar pe sampoane si crème care se elibereaza fara prescriptie medicala, precum si pe crème care vizeaza lubrifierea pielii si hidratarea ei.
Asadar, in planul de tratament (care trebuie facut intotdeauna de un medic specialist pot intra:

• Betametazon, care e un corticosteroid topical de putere medie, care scade procesele inflamatorii de la nivelul pielii;
• Protopic, care e un agent non-steroidal capabil sa reduca inflamatia pielii si mai toate celelalte simptome ale bolii;
• Sampoane bogate in gudron;
• Alte crème care contin cortizon;
• Betadina, dar numai pentru a preveni eventualele infectii locale in urma leziunilor;
• Piroctonolamina, in doza prescrisa de doctor.

Eventual, se pot obtine si cu reteta medicamente ca fluconazol (cunoscut si ca flucovim, un antimicotic foarte bun), ketoconazol, sulfacetamida de sodium, gluconat de litiu, precum si medicamente din clasa antihistaminicelor.

Sus

Preventie

Boala tinde sa apara in preajma anotimpului rece (atunci cand lumea incepe sa umble cu capul acoperit) si tinde sa intre in remisie odata cu venirea anotimpului cald, cu mentiunea ca poate aparea oricand din nou. Tocmai de aceea, prentru preventia ei, se recomanda a se efectua urmatoarele:

• Se vor efectua spalaturi cu sampoane anti-matreata de cel putin 4-5 ori pe saptamana, mai ales daca productia de sebum e excesiva;
• Se vor folosi crème antifungice ori de cate ori apar mancarimi in zona scalpulara;
• Se va evita pe cat posibil inlaturarea parului cu ceara, pentru a nu vatama si mai tare pielea capului;
• In cazul aparitiei inflamatilor, se va indeparta parul cu un aparat de tuns corporal, intrucat foliculii de par pot inrautati simptomele;
• Senzatia de mancarime nu va fi inlaturata prin scarpinat, ci doar prin masarea usoara a zonei.